Din toate sărbătorile ce ne sunt date, cea mai frumoasă pentru mine este şi va rămâne Crăciunul. Nu aştept nici o altă sărbătoare cu atâta bucurie, pentru că simt că aceasta este sărbătoarea familiei întregite şi a obiceiurilor din moşi strămoşi.
In casă se simte miros de cozonaci şi prăjituri pe care le vom împărţi cu colindătorii.
Când sunetul colindelor se stinge şi noaptea coboară, aştept şi eu la fel ca toţi copiii din lume, ca pe drumul nins de lună să sosească şi la casa noastra Moş Căciun.
Bradul il aşteapta şi el, împodobit, plin de lumini și de globuri sclipitoare.
Dar Crăciunul înseamnă pentru mine mai mult decat brazi împodobiti, miros de cozonaci şi mere coapte. E o sărbătoare sfântă, căci în noaptea de Crăciun, Dumnezeu s-a născut ca om, in Betleem. În această seară, binecuvantarea sfântă se revarsă peste lume, iar îngerii cântă toţi cu bucurie: « Domnul e pe pământ ! ». Atmosfera e aşa de sărbătorească pentru că oamenii, cerul şi pământul slăvesc minunea Naşterii Mântuitorului.
Şi mai este Crăciunul şi sufletul cald al mamei, al părinţilor, al celor dragi, care ne luminează tot anul. Este bunătatea, speranţa renăscută. Este pace şi înţelegere...
Crăciun fericit!
